day - 00 month - 0000

Un om obișnuit

0%

Cu soarele-n suflet

Salutați sosirea zorilor și deschideți ochii pentru a simți binecuvântarea soarelui. Lumina dimineții ne va arăta calea spre noi energii prin fiecare rază blândă și binecuvântată a soarelui ce atinge fiecare copac și fiecare floare care va dansa sub soare… Lumina lui ne dăruiește sentimente, dorințe, vise, zâmbete.
   O lume care este pașnică, o lume care este măreață, o simfonie de sunete, un dans în briza vântului, o agitație blândă, o poveste de spus, o încântare pură.
   Lumea prinde viață, vie, prosperă-n energie, o lume a încântării, adevărată magie a misterului, pentru că lumea este un loc frumos pentru a fi.
   Mă așez pe veranda vieții, sub soarele dimineții, în aerul proaspăt și ușor răcit, c-un cer albastru, când tăcerea îmi este o muzică pentru sufletul meu, și-mi sorb cafeaua dimineții cu gândul la o lume mai puțin rece și-ntunecată, cu speranța că voi avea o nouă zi dăruită spre a o trăi în liniște și pace, cu mine însumi, când oamenii rătăcesc în loc să-și caute modul cel mai energizant a-și prețui viața așa cum se cuvine, căci lumea nu-i făcută doar pentru unul tăcut și încruntat, ci pentru oamenii cu suflet colorat, indiferent de anotimp. 

   Depinde doar de noi ce culori ne alegem pentru ca sufletul să fie pregătit să vindece răni pe care le credea de nevindecat.
   Cu soarele în suflet, în pragul dimineții, în orice moment, sufletul poate cânta ca un poet, cu raze de cuvinte pe care iubirea i le aprinde, acel izvor de apă vie care aduce-n el virtute-n idealuri.
   O metamorfoză a sufletului pentru o conștientizare autentică a libertății emoționale și spirituale, altfel spus,  ”un sanctuar de vindecare”.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu


Aș vrea să știu cât să mor până când m-oi îndura să mă îngrop sub alte amintiri... aș vrea să știu cât să trăiesc ca să pot vreodată să uit de mine... aș vrea să știu cât să aștept până când voi jeli moartea sufletului meu... aș vrea să știu cât să rabd să-mi vărs inima pe hârtie cu roșu alb... aș vrea să știu cât să plâng ca să uit de mine și de tot, și ce-am pierdut... aș vrea să știu cât să scriu până când cântecul meu va căpăta ultimul refren... aș vrea să știu cât să vreau... și aș vrea să știu cât să știu, și cât să mai aștept?...

Formular de contact

Nume

E-mail *

Mesaj *

Bine ai venit!
NURILUSA

BLOGUL LUI PETRE-VITAN

Fotografia mea
Dumnezeu nu trebuie să fie lângă mine, dar El este mereu în gândurile și în inima mea.
Flag Counter>
💖 Copyright © 2018 - Blogul Lui Nurilusa
💖 Powered by nurilusa blog ⋆⭒˚。⋆ Design by nurilusa blog ⋆⭒˚。⋆