Umplând viața de culoare

Uneori ai senzația că tot ceea ce era de spus s-a spus, că tot ceea ce era de trăit ai trăit. Și totuși, la o străfulgerare de gând, de vis, prin frânturi de originalitate, îți dai seama că nu e așa. Fiecare dintre noi, până la sfârșit, mai are de spus, de trăit, ceva.

Cu praf de stele pe aripile sufletului, fredonând o melodie, printre flori și iarbă crudă, te ridici și brodezi fără-ncetare alte clipe trecătoare umplând viața de culoare, chiar dacă, uneori, fiecare clipă ar trece greu.

Așa am sufletul iertat cum n-am crezut c-am meritat și mulțumesc Lui Dumnezeu că m-a iertat.