Mintea nu este un lucru, pe care-l deținem, este un eveniment. Un lucru conține substanță pe când un eveniment este un proces. Un lucru este asemeni unei scoici, iar un eveniment este asemeni unui val, există, dar existența lui nu este substanțială, asemeni interacțiunii vântului cu apa oceanului, un proces, un fenomen. Fiind un proces, mintea nu exisă. Există numai gânduri care se succed atât de rapid, încât le percepem ca pe o continuitate, un gând vine, altul pleacă, și așa mai departe. Intervalul dintre două gânduri este atât de scurt, încât nu-l putem sesiza. Gândurile par legate între ele, le percepem ca pe o continuitate și din această cauză credem că mintea există. Dar mintea nu există. Sunt doar gânduri, electroni în mișcare, fără substanțialitate.
Gândurile sunt asemeni norilor, apar și dispar pe cer, pot fi comparate și cu vântul printre copaci, ele trec prin noi și acest lucru este posibil pentru că nu întâlnesc niciun obstacol, nicio piedică, nu există niciun zid care să le oprească.
Mintea este un ansamblu de caracteristici informaționale care determină personalitatea. Mintea este un set de facultăți cognitive, incluzând conștiința, percepția, gândirea, judecata, limbajul și memoria. Este de obicei definită ca fiind facultatea gândurilor și conștiinței unei entități.
Am putea înlocui expresia cu: Îi lipsește facultatea gândurilor și-a conștiinței!
Mintea deține puterea de imaginație, recunoaștere și apreciere și este responsabilă pentru procesarea sentimentelor și a emoțiilor, rezultând atitudini și acțiuni. Și când te gândești că celor care le adresăm fraza ”N-are minte!”, sentimentele și atitudinile lor duc la acțiuni ce n-au nici-o legătură cu facultatea gândurilor și-a conștiinței…
Voi încheia cu un catren al lui David Boia
Cine n-are cinste
Acela ades minte
Cine n-are onoare
Provoacă oroare…
Mintea umană este resursa noastră fundamentală. – John F. Kennedy
Mintea omului nu poate fi controlată decât prin propriile forţe, cum ar fi raţiunea. – George Washington Carver
Ca să porţi coroana de om trebuie să ai trei etaje: minte, obraz şi inimă. – Liubiţa Raichici
Totuși, adevărata super putere a creierului uman este memoria, ea este esențială pentru funcționarea normală în viața de zi cu zi, dar și pentru identitatea fiecăruia dintre noi.
Ea are nevoie de atenție, vizualizare, a conferi sens, a scăpa de rutină, un somn odihnitor, relaxare și nu în ultimul rând exersare. Uitarea nu ajută memoria, mai ales când trece în registrul patologic, ea trebuie protejată, exersată, nu lăsată într-o superficială trăire, atenție.
A ierta nu presupune uitarea, altfel oamenii își pot aminti… minciuni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu