încerc mereu de ea să mă feresc,
nu mă hrănesc nici cu resentimente
nici cu invidii fără rost…
În zorii primăverii mă-ncarc mereu
cu mireasma florilor și trilul păsărilor
nu vreau să par mai mult decât pot fi
încercând mereu pe nimeni să nu supăr…
Sunt doar un simplu muritor cu patimi
de foc și spini căutând lumina la răspântii
cu stelele-n jerbe în agonii tot mai acerbe
atingând corolele de flori cu aripile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu