Poate părea paradoxal, dar pentru a spune că suntem fericiți în viață ( ceea ce este mult mai mult decât a fi în viață ) trebuie să fim conștienți de finitudinea noastră, de nostalgia pentru viitor, de puterea constantă, acea rezistență-rezistentă într-un prezent continu.
Dacă ne-am pune întrebarea: Ce înseamnă să trăiești? Am reuși să înțelegem că este speranța de a ieși la lumină din orice conjunctură, o realitate pe care nu o putem ignora pentru că este plină de lumină și în plină lumină, depinde doar de noi ce cale alegem.
Numim viața o odisee pentru că este nevoie de multă muncă pentru a o aduce la lumină. Ne naștem de două ori: Prima dată fără să alegem și a doua prin alegerea timpului dintre prima și ultima respirație.
Am învățat mereu să-mi număr secundele în ritmul bătăilor inimii, să-mi pun în lanțuri proprii demoni, să-mi domolesc gândurile și să le golesc de otrava cotidiană furând momente frumoase din scurgerea timpului modelându-mi emoțiile… redescoperind poveștile din mine precum un nebun al secundelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu